PE AICI APARE SURÂSUL
Nu mă gândesc la nimic
ciudat când văd
căsnicia lucrurilor
prin mormanele nopţilor
în orice început
de zbor înalt
unde urmele mi se topesc
într-un icnet de ziuă
până-n plumbul mâinii
ce apasă vântul
cald din Egipt
cel de cinzeci de zile
el lasă vraişte-n urma lui şi pleacă
când ochii se-nchină vederilor
de dincolo de uşile trăsnetelor
deschise din mine
unde numai o săpăligă muşcă
din ziua ierburilor
să nu se-ntindă pustiul
zorilor mele cu miţe laie >>>>>Aurel Mioc>>>>>
